Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Filed under: Legal

Ordonanţă de urgenţă nr. 80 din 26/06/2013

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 392 din 29/06/2013

Intrare in vigoare: 29/06/2013

Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

    Având în vedere modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil,

    ţinând seama de faptul că evoluţia în plan legislativ menţionată nu s-a reflectat într-un mod adecvat şi la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, care au rămas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie,

    pentru ca sistemul de taxare să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale,

    ţinând cont, astfel, de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare,

    luând în considerare faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ ar conduce la conservarea unui sistem de taxare neadecvat faţă de liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, cu consecinţe negative pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar, dar şi al transparenţei şi disciplinei financiare impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru,

    având în vedere că aspectele mai sus menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,

    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

   Art. 1. - (1) Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

   (2) Taxele judiciare de timbru sunt datorate, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

   (3) În cazurile anume prevăzute de lege, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.

   Art. 2. - Taxele judiciare de timbru se stabilesc în mod diferenţiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevăzute de lege.

   Art. 3. - (1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:

   a) până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;

   b) între 501 lei şi 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;

   c) între 5.001 lei şi 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;

   d) între 25.001 lei şi 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;

   e) între 50.001 lei şi 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;

   f) peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

   (2) Se taxează potrivit alin. (1) şi următoarele categorii de acţiuni:

   a) în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri;

   b) privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial;

   c) prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.

   Art. 4. - (1) În cazul acţiunilor posesorii taxa judiciară de timbru se calculează la o valoare care se stabileşte la 20% din valoarea bunului a cărui posesie se solicită.

   (2) Taxa judiciară de timbru pentru acţiunile care au ca obiect un dezmembrământ al dreptului de proprietate se calculează la o valoare stabilită la 20% din valoarea bunului asupra căruia poartă dezmembrământul. În cazul cererilor care au ca obiect servituţi taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la 20% din valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituţii.

   Art. 5. - (1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:

   a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii – 3% din valoarea acestora;

   b) stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;

   c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;

   d) cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

   e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;

   f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.

   (2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.

   Art. 6. - (1) Cererile de valoare redusă, soluţionate potrivit procedurii speciale prevăzute de titlul X al cărţii a VI-a din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Cod de procedură civilă, se taxează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 2.000 lei.

   (2) Cererile privind ordonanţa de plată, prevăzută de titlul IX al cărţii a VI-a din Codul de procedură civilă, se taxează cu 200 lei.

   (3) Cererile de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept, soluţionate potrivit procedurii speciale prevăzute de titlul XI al cărţii a VI-a din Codul de procedură civilă, se taxează cu 100 lei.

   (4) Cererile formulate pe cale de ordonanţă preşedinţială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, dacă valoarea ei depăşeşte 2.000 lei.

   Art. 7. - Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.

   Art. 8. - (1) Se taxează cu 100 lei următoarele acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti:

   a) cereri pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept nepatrimonial;

   b) cereri în anularea sau în constatarea nulităţii unui act juridic nepatrimonial;

   c) cereri care privesc dreptul de folosinţă a bunului închiriat sau arendat, dacă acestea nu privesc şi plata anumitor sume de bani;

   d) acţiunile în grăniţuire; în ipoteza în care prin aceeaşi cerere se revendică şi o porţiune de teren, la taxa judiciară de timbru stabilită pentru acţiunea în grăniţuire se adaugă şi taxa corespunzătoare valorii suprafeţei revendicate.

   (2) Cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară, când nu este accesorie acţiunii în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial se taxează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.

   Art. 9. - Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:

   a) cereri de recuzare în materie civilă – pentru fiecare participant la proces – pentru care se solicită recuzarea – 100 lei;

   b) cereri de strămutare în materie civilă – 100 lei;

   c) cereri de repunere în termen – 20 lei;

   d) cereri de perimare – 20 lei;

   e) cereri de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare şi despăgubirile potrivit art. 190 din Codul de procedură civilă – 20 lei;

   f) cereri de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă – 20 lei;

   g) cereri pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecării se datorează părţilor – 50% din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acţiunea a cărei judecare a fost suspendată;

   h) cereri pentru refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute – 50 lei;

   i) cereri pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, atunci când sunt efectuate de către instanţă – 0,20 lei/pagină;

   j) cereri pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie – 1 leu/pagină;

   k) cereri pentru eliberarea oricăror altor certificate prin care se atestă fapte sau situaţii rezultate din evidenţele instanţelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate în arhiva acestora – 1 leu/pagină;

   l) cereri pentru eliberarea de către instanţele judecătoreşti de copii de pe hotărârile judecătoreşti, cu menţiunea că sunt definitive, se taxează cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie.

   Art. 10. - (1) În materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel:

   a) cereri pentru încuviinţarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu – 20 lei;

   b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii – 50 lei.

   (2) În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.

   (3) În cazul în care prin contestaţia la executare silită se invocă, în condiţiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1).

   (4) Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.

   Art. 11. - (1) Alte categorii de cereri se taxează după cum urmează:

   a) cereri prin care părţile solicită instanţei pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor, inclusiv când este rezultată din acordul de mediere – 20 lei; în cazurile în care înţelegerea sau acordul de mediere priveşte transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la această sumă se adaugă 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru acţiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. În cazul în care înţelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixă se adaugă 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5;

   b) cereri în legătură cu măsurile asigurătorii – 100 lei; când cererile au ca obiect instituirea de măsuri asigurătorii asupra navelor şi aeronavelor se taxează cu 1.000 lei;

   c) contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea împotriva încheierii de soluţionare a contestaţiei – 20 lei.

   Art. 12. - Cererile pentru dobândirea personalităţii juridice, pentru autorizarea funcţionării şi pentru înregistrarea unor persoane juridice se taxează după cum urmează:

   a) cereri privind înregistrarea partidelor politice sau pentru modificarea statutului acestora – 300 lei;

   b) cereri pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţiile prevăzute în Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora – 200 lei;

   c) cereri pentru dobândirea personalităţii juridice de către asociaţiile fără scop lucrativ, fundaţii, uniuni şi federaţii de persoane juridice fără scop lucrativ, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora – 100 lei.

   Art. 13. - Acţiunile formulate în domeniul dreptului de proprietate intelectuală se taxează după cum urmează:

   a) pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a drepturilor conexe, pentru constatarea încălcării acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de artă, precum şi pentru luarea oricăror măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente, pentru asigurarea reparării acestora ori pentru restabilirea dreptului atins – 100 lei;

   b) pentru recunoaşterea calităţii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor născute din brevetul de invenţie, din contractele de cesiune şi licenţă, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului – 100 lei;

   c) cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de marcă, desene şi modele industriale – 300 lei.

   Art. 14. - (1) Acţiunile, cererile, obiecţiunile, contestaţiile introduse la instanţele judecătoreşti în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, al Ordonanţei Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 287/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, cu modificările şi completările ulterioare, se taxează cu 200 lei.

   (2) Cererile de competenţa instanţelor judecătoreşti având ca obiect înregistrări în registrul comerţului se taxează cu 100 lei.

   Art. 15. - Taxele judiciare de timbru pentru unele acţiuni şi cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:

   a) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Codul civil – 200 lei;

   b) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b) şi c) din Codul civil – 100 lei;

   c) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil – 50 lei;

   d) cererea privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestaţiei compensatorii – 50 lei;

   e) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorţ şi care au ca obiect stabilirea locuinţei copilului, exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinţii de a avea legături personale cu copilul, locuinţa familiei – 20 lei fiecare cerere;

   f) orice altă cerere neevaluabilă în bani – 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru.

   Art. 16. - În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:

   a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris – 50 lei;

   b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ – 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei.

   Art. 17. - Cererile formulate potrivit Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se taxează după cum urmează:

   a) contestaţia împotriva deciziei Colegiului director al Camerei Notarilor Publici sau, după caz, a Biroului executiv al Consiliului Uniunii Notarilor Publici prin care au fost soluţionate conflictele de competenţă dintre notarii publici – 100 lei;

   b) plângerile împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial – 20 lei.

   Art. 18. - Se taxează cu 20 lei următoarele cereri formulate potrivit Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările ulterioare:

   a) cereri pentru soluţionarea conflictelor de competenţă între birourile executorilor judecătoreşti;

   b) plângeri împotriva refuzului executorului judecătoresc de a-şi îndeplini atribuţiile prevăzute de lege;

   c) cereri pentru supralegalizarea semnăturii şi a ştampilei executorului judecătoresc.

   Art. 19. - În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei.

   Art. 20. - Acţiunile şi cererile în materie de carte funciară, când nu pun în discuţie fondul dreptului, se taxează cu 50 lei.

   Art. 21. - Cererea privind înregistrarea asociaţiilor de proprietari, de locatari sau mixte şi apelul împotriva încheierii judecătorului-delegat se taxează cu 20 lei.

   Art. 22. - Cererile adresate Ministerului Justiţiei se taxează după cum urmează:

   a) cereri pentru supralegalizarea înscrisurilor sau copiilor de pe înscrisuri, destinate a fi utilizate în străinătate – 10 lei pentru fiecare înscris ori copie;

   b) cereri pentru autorizarea traducătorilor şi interpreţilor – 300 lei;

   c) cereri în vederea atestării titlului oficial de calificare român de consilier juridic şi a experienţei dobândite în România, în vederea admiterii şi practicării acesteia în celelalte state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European; pentru atestarea calificării de traducător şi interpret autorizat, în vederea exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană; pentru atestarea calificării de expert tehnic judiciar în vederea exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană – 100 lei;

   d) cereri adresate Ministerului Justiţiei în vederea recunoaşterii calificării profesionale de traducător şi interpret autorizat sau expert tehnic judiciar, în condiţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare – 100 lei.

   Art. 23. - (1) Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din:

   a) taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă, dar nu mai puţin de 20 lei;

   b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puţin de 20 lei.

   (2) Apelul incident şi apelul provocat se taxează potrivit regulilor prevăzute la alin. (1).

   Art. 24. - (1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă.

   (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei.

   (3) Recursul incident şi recursul provocat se taxează după regulile prevăzute la alin. (1) şi (2).

   Art. 25. - (1) Se taxează cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:

   a) încheierea prin care s-a dispus vânzarea bunurilor în acţiunea de partaj;

   b) încheierea de suspendare a judecării cauzei;

   c) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calităţii de reprezentant.

   (2) Se taxează cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:

   a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat;

   b) hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la dreptul pretins;

   c) hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la judecată;

   d) hotărârea prin care se încuviinţează învoiala părţilor.

   (3) Cererea pentru exercitarea căii de atac care vizează numai considerentele hotărârii se timbrează, în toate situaţiile, cu 100 lei.

   Art. 26. - (1) Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 lei.

   (2) Cererea de revizuire se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat.

   Art. 27. - Orice alte acţiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxează cu 20 lei.

   Art. 28. - Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare şi extraordinare, împotriva hotărârii judecătoreşti prin care a fost soluţionată o acţiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru.

   Art. 29. - (1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la:

   a) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;

   b) stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;

   c) obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întreţinere;

   d) stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;

   e) adopţie, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească, asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin;

   f) protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;

   g) valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;

   h) exercitarea drepturilor electorale;

   i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;

   j) stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare;

   k) drepturile şi interesele legitime pretinse de foştii deţinuţi şi persecutaţi pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;

   l) orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.

   (2) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acţiunile şi căile de atac formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute ori emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

   (3) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile pentru dizolvarea societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

   (4) Acţiunile şi cererile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici şi ale funcţionarilor publici cu statut special sunt asimilate, sub aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de muncă.

   (5) Pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, dacă realizarea serviciilor de copiere nu se realizează de către instanţă, ci de către prestatori privaţi care funcţionează în sediul instanţei, nu se percepe taxă judiciară de timbru.

   Art. 30. - (1) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.

   (2) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe şi din dobânzi şi comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum şi veniturile bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, precum şi veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.

   Art. 31. - (1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti se face de către instanţa de judecată.

   (2) În cazul taxelor calculate în funcţie de valoarea obiectului cererii, valoarea la care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută în acţiune sau în cerere. Dacă valoarea este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, evaluarea se face în condiţiile art. 98 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

   (3) În cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculează în funcţie de valoarea impozabilă a bunului imobil. Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare.

   (4) Când prin cerere se solicită acordarea unor prestaţii succesive, dacă durata existenţei dreptului este nedeterminată, taxa de timbru se calculează la valoare, corespunzător valorii prestaţiei anuale.

   Art. 32. - Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege.

   Art. 33. - (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.

   (2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.

   Art. 34. - (1) Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.

   (2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.

   (3) Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, precum cererile de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.

   Art. 35. - (1) În cazul cererilor sau al acţiunilor introduse în comun de mai multe persoane, dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună sau dacă drepturile ori obligaţiile lor au aceeaşi cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.

   (2) Dacă legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu modifică valoarea taxabilă a cererii sau caracterul cererii iniţiale nu se taxează.

   Art. 36. - (1) Dacă în momentul înregistrării sale acţiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său iniţial, dar în cursul procesului apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, instanţa va pune în vedere reclamantului să achite suma datorată suplimentar până la termenul stabilit de instanţă.

   (2) Dacă până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţă reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, acţiunea ori cererea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluţionată în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

   Art. 37. - În cazul în care se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară.

   Art. 38. - În situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.

   Art. 39. - (1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

   (2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare.

   (3) În cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate.

   (4) În cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţionarea cererii de reexaminare este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

   Art. 40. - (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local “Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru”, al unităţii administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.

   (2) Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.

   (3) La finele fiecărei zile lucrătoare, unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului virează o cotă de 30% din suma colectată în contul de venituri al bugetului local prevăzut la alin. (1) în ziua respectivă în contul distinct de venituri al bugetului de stat “Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru”, deschis la unităţile Trezoreriei Statului. Ministerul Finanţelor Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele virate în acest cont.

   Art. 41. - (1) Executarea creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru se efectuează prin organele de executare ale unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la art. 40 alin. (1), potrivit dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor fiscale şi procedurii prevăzute de aceste dispoziţii.

   (2) În cazul persoanelor fizice sau juridice care nu au domiciliul sau reşedinţa ori, după caz sediul în România, executarea creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru se efectuează prin organele de executare ale unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la art. 40 alin. (2).

   (3) În vederea executării creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru, instanţele judecătoreşti vor comunica de îndată hotărârea, care constituie titlu executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru, către organele prevăzute la alin. (1) şi (2).

   Art. 42. - (1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

   (2) Instanţa acordă persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele situaţii:

   a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;

   b) plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate.

   (3) În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.

   (4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii.

   Art. 43. - (1) Cererea pentru acordarea facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru se poate formula prin cererea de chemare în judecată sau în condiţiile art. 33 alin. (2) ori art. 36.

   (2) Pentru soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţii sau informaţii scrise autorităţilor competente.

   (3) Asupra cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru instanţa se pronunţă fără citare, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Încheierea se comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este cazul.

   (4) Împotriva încheierii, părţile interesate pot formula cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

   (5) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.

   Art. 44. - (1) În cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul ori termenele de plată şi cuantumul ratelor.

   (2) Eşalonarea plăţii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni şi pentru maximum 12 termene.

   (3) În cazul eşalonării sau amânării, instanţa transmite hotărârea de încuviinţare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite.

   (4) În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanţa de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu. Prevederile art. 41 sunt aplicabile.

   Art. 45. - (1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii:

   a) când taxa plătită nu era datorată;

   b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;

   c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;

   d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât;

   e) când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat;

   f) când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă;

   g) în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competenţa instanţelor române;

   h) când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici;

   i) în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă;

   j) în alte cauze expres prevăzute de lege.

   (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) şi i) se restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei. În cazul prevăzut la alin. (1) lit. h) se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluţionat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

   (3) Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la data naşterii sale.

   (4) Cererea de restituire se adresează instanţei judecătoreşti la care s-a introdus acţiunea sau cererea. În cazul taxelor plătite pentru cereri formulate Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de restituire se adresează acestuia.

   (5) Cererea de restituire soluţionată de instanţa de judecată va fi depusă în vederea restituirii la unitatea administrativteritorială la care a fost achitată taxa.

   (6) Dacă legea nu prevede altfel, taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri şi acţiuni anulate ca insuficient timbrate nu se restituie.

   (7) Procedura de restituire a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se aprobă prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

   Art. 46. - Sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public pentru desfăşurarea proceselor penale, care sunt suportate de părţi sau de alţi participanţi la proces, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi din amenzile judiciare se constituie venit la bugetul de stat şi se virează într-un cont distinct de venituri al acestuia. Ministerul Finanţelor Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele virate în acest cont. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silită a creanţelor fiscale.

   Art. 47. - Impozitul pe veniturile realizate din activităţi desfăşurate de avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti se constituie venit la bugetul de stat şi se virează într-un cont distinct de venituri al acestuia. Ministerul Finanţelor Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele virate în acest cont.

   Art. 48. - (1) Avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului.

   (2) Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.

   (3) Sumele avansate cu titlu de remuneraţie a curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.

   Art. 49. - (1) În mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare şi dacă nici nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a proceda potrivit alin. (2), instanţa va încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului. Sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.

   (2) Obligaţia de plată a cheltuielilor judiciare către stat constituie creanţă fiscală. Dispozitivul hotărârii, cuprinzând obligaţia de plată către stat a sumelor avansate din bugetul statului, constituie titlu executoriu şi se comunică de îndată organelor competente. Articolul 46 este aplicabil.

   (3) Dacă partea ocrotită prin numirea curatorului a pierdut procesul şi este lipsită de venituri sau face parte dintr-o categorie pentru care legea prevede acordarea asistenţei juridice gratuite, sumele avansate din bugetul statului rămân în sarcina acestuia.

   Art. 50. - (1) Nivelul taxelor judiciare de timbru prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se actualizează anual cu indicele ratei inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Justiţiei.

   (2) În aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice pot elabora norme metodologice.

   Art. 51. - Instanţele de judecată vor folosi sistemul informatic de management al dosarului în instanţă pentru înregistrarea şi gestionarea informaţiilor referitoare la taxele de timbru, pe tipuri de acţiuni şi cereri, corelate cu temeiul legal specific fiecărui tip. Înregistrările rezultate cu privire la taxele judiciare de timbru se vor efectua şi se vor putea utiliza centralizat. Prin regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se va stabili modalitatea de completare a câmpurilor în sistemul informatic.

   Art. 52. - Articolul 59² din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

    ”Art. 59². -

    Cererea adresată instanţei privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor rezultată din acordul de mediere se taxează potrivit legii.”

   Art. 53. - Articolul 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

    ”Art. 36. - Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.”

   Art. 54. - În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, toate trimiterile făcute la Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră a fi făcute la prezenta ordonanţă de urgenţă.

   Art. 55. - Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor.

   Art. 56. - Începând cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele încasate în contul bugetelor locale ale unităţilor administrativteritoriale, cota care se virează la bugetul de stat potrivit art. 40 alin. (3) este de 45%.

   Art. 57. - (1) În cazul cererilor prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, instanţa de judecată va solicita extras de carte funciară pentru bunurile imobile ce au carte funciară deschisă sau certificat de sarcini pentru imobilele care nu au carte funciară deschisă, certificat fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale şi dovada debitelor la zi ale cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.

   (2) Dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

   (3) În cazul acestor cereri, dacă instanţa de judecată va dispune efectuarea unei expertize tehnice judiciare, aceasta va fi avizată de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară.

   Art. 58. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:

   a) Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

   b) Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobată cu modificări prin Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

 

    Bucureşti, 26 iunie 2013.

    Nr. 80.